Fosta tenismenă, acum stabilită la Roma, e deranjată de imaginea ţării noastre în Italia. Sursa: Razvan Valcaneantu În cei opt ani scurşi de la retragerea de pe terenul de tenis, prea multe nu s-au mai auzit despre Irina Spârlea. A fost în topuri o perioadă bună de timp, deceniul trecut, după care s-a retras brusc.
Are doar 34 de ani, dar pentru că s-a retras la 26, pare să fi trecut o veşnicie de atunci. O carieră care a durat un deceniu, din 1990 până în 2000, încununată cu patru victorii în turnee de simplu şi şase în cele de dublu, care i-a adus 2,65 milioane de dolari, chiar dacă n-a cucerit niciodată un Grand Slam. Cu o semifinală la US Open, în 1997, şi clasarea pe locul 7 mondial în acelaşi an, Spârlea e considerată cea mai bună tenismenă română din istorie, după Virginia Ruzici.
Anul acesta, Irina a decis să-şi petreacă Paştele în România, la părinţi. Este a treia oară în ultimii opt ani când fosta tensimenă, acum căsătorită cu fostul său antrenor, italianul Massimiliano Pace (cu care are şi un fiu în vârstă de şase ani), părăseşte locuinţa de la Roma pentru a veni în ţară.
EVZ: După ce te-ai retras, n-a mai auzit lumea de tine...
Irina Spârlea: Am mai venit de trei ori în România. Nu prea mă organizez cu timpul. Nu-mi mai place să zbor. Mi-e groază. Acum, când iau avionul, parcă mi se face rău. În vacanţe, merg numai cu maşina sau cu barca. În afară de tata, mama şi o mătuşă, alt neam nu am. Mai vine mama la mine, la Roma, să stea cu copiii...
„Ăia de la federaţie s-au băgat în clasamente, să ia banii“
Cu ce te ocupi la Roma?
De opt ani, am mai luat de trei ori racheta în mână. Sunt mamă 24 de ore din 24. Nu vreau să am bonă. Îmi place să stau cu copiii. Spăl, calc, fac curat în casă... De multe ori mă relaxează. M-am oprit din tenis ca să îmi întemeiez o familie. Aş mai face
