La 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, in Balcani controversatul proces al lustratiei, cu alte cuvinte epurarea celor care au colaborat cu politiile regimurilor comuniste, este inca de mare actualitate. Multi se intreaba daca dupa doua decenii de intarziere mai are vreun rost "scormonitul" prin arhive, noteaza Osservatorio sui Balcani, citat de Agerpres.
La sfarsitul verii, Comisia pentru lustratie din Macedonia si-a deschis in sfarsit portile pentru politicieni, care s-au asezat la rand imediat pentru a-si depune declaratiile prin care jurau ca nu au colaborat in trecut cu serviciile secrete comuniste. Comisia, un instrument-cheie instituit prin legea privind lustratia, va trebui sa verifice validitatea declaratiilor pe baza vechilor dosare ale politiei secrete.
La un an si jumatate de la intrarea in vigoare a legii (la inceputul lui 2008) si la 18 ani de la inceputul tranzitiei, in cele din urma lustratia din Macedonia a demarat. Va ma i fi nevoie insa de timp pentru a vedea efectele asupra societatii macedonene. Unii experti cred ca nu va exista nicio reactie rasunatoare si este posibil sa fie exagerat sa te astepti chiar si la un singur "muget" de abia sesizabil. Realitatea este, potrivit Osservatorio sui Balcani, ca dupa atat de mult timp "pestii cei mari" au avut posibilitatea sa-si scoata numele din dosarele prafuite.
Intreg procesul asteapta verdictul Curtii Constitutionale, care va trebui sa evalueze legalitatea lui. Recent, Curtea a permis reexaminarea unor diferite petitii prezentate de cetateni si unele ONG-uri, care au pus in discutie legitimitatea unor parti ale prevederii. Ar fi acum o adevarata surpriza daca din reexaminare ar rezulta ca legea este pe linie cu Constitutia. In toate tarile din Europa de Est legile privind lustratia au fost "cliente obisnuite", adesea prost digerate ale Curtilor Constitutionale.