Revenirea lui G.D. Mirea printre maeştri, întărirea dominaţiei lui Tonitza şi relansarea casei de licitaţii AraArt sunt dominantele lunii mai pe piaţa de artă. Recordurile de primăvara trecută, cu mai multe preţuri peste 100.000 de euro, nu au mai fost posibile, dar piaţa îşi menţine trendul crescător pe fondul diversificării licitaţiilor şi prin valorificarea artiştilor emergenţi.
Spectacolul licitaţiilor a venit din New York, unde „Strigătul“ lui Munch a împins la 120 de milioane de dolari recordul pentru cel mai scump tablou vândut prin licitaţie, iar tabloul „Red, Yellow, Orange“ al lui Mark Rothko a stabilit (la 86,8 milioane de dolari) un nou prag pentru arta contemporană.
Corecţie de cotă la Bucureşti
Cota autorilor consacraţi se află într-un uşor declin faţă de prima zi a anului, stabilizându-se pe plafonul din noiembrie 2011. Aceasta se reflectă predominant prin lipsa capodoperelor de pe piaţă şi prin adjudecarea multora dintre lucrări aproape de preţul de pornire. O excepţie notabilă a fost „Micuţa japoneză“, un portret de George Mirea Demetrescu, plecat de la o estimare de 8.000 de euro şi adjudecat cu 40.000. Tabloul s-a vândut la Artmark într-o licitaţie de vechi maeştri şi îl repune pe autor în vecinătatea lui Theodor Aman şi Nicolae Vermont.
Anterior, recordul personal pentru G.D. Mirea era sub 10.000 de euro. Cea mai scumpă lucrare vândută în prima parte a lunii a fost „Dormind“, pictură semnată de Theodor Pallady şi adjudecată cu 52.000 de euro la Alis, urmată de o lucrare de Tonitza, „Fetiţă cu tulpan alb“, vândută cu 46.000 de euro la Goldart. Finalul lunii propune un calendar dens, din care nu lipsesc lucrările de mare valoare. Licitaţia de joia trecută de la Goldart a fost centrată pe pictura lui Gh. Petraşcu „Cortile d’Abazzia“ (50.000 de euro evaluare minimă), iar licitaţia „Cei mai iubiţi di
