Eurodeputaţii români vor avea colegi de marcă: câţiva actuali comisari europeni vor candida la scrutin

Cu numai câteva luni înainte de alegerile europarlamentare, care vor avea loc în toate ţările membre UE, la nivelul oficialilor europeni, dar şi al capitalelor domneşte o stare de confuzie generală privind modalitatea în care va fi desemnată noua Comisie Europeană. Situaţia este cu atât mai tensionată cu cât nimeni nu poate spune cu siguranţă că, în urma viitorului referendum din Irlanda pe marginea Tratatului de la Lisabona, Europa va avea un nou document fundamental sau va fi forţată să meargă pe reglementările Tratatului de la Nisa. Miza este foarte mare, căci intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (cel mai probabil în decembrie, dacă Dublinul şi Varşovia îi vor da undă verde) prevede că fiecare stat membru îşi păstrează reprezentantul în Colegiul Comisarilor - forul executiv al UE, care are drept de iniţiativă legislativă.

Desemnarea unei noi Comisii Europene se împiedică şi de Tratatul de la Lisabona, care creează o funcţie de preşedinte al Consiliului European şi conferă Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate europeană statutul de vicepreşedinte al CE. Prin urmare, fără a şti concret dacă documentul de la Lisabona va intra în vigoare, este dificilă crearea unei structuri de comisari şi respectarea algoritmului politic, notează European Voice. Mai mult, nici liderii ţărilor membre nu vorbesc pe aceeaşi voce, interesele naţionale împingându-i să adopte poziţii diferite asupra modului în care Executivul va prinde forme. Dacă preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a lansat varianta desemnării CE după referendumul din Irlanda privind Tratatul de la Lisabona, alţi lideri europeni vor să aplice Tratatul de la Nisa încă în vigoare (deci un număr mai mic de comisari decât state membre), iar alţi oficiali propun pr