• Simpsonii - Filmul / The Simpsons Movie (SUA, 2007), de David Silverman.

Iată cîteva dintre sursele de haz pe care Simpsonii - Filmul apucă să le valorifice în cele 87 de minute pe care le are la dispoziţie: 1. familiile disfuncţionale; 2. familiile funcţionale; 3. familiile care întrunesc toţi termenii disfuncţionalităţii, dar care funcţionează perfect în propriii lor termeni; 4. nesimţirea celor care distrug mediul înconjurător; 5. agitaţia celor care încearcă să-l protejeze; 6. veveriţele mutante cu o sută de ochi, apărute din cauza poluării; 7. bucuria creştinului pentru care o veveriţă cu o sută de ochi e încă o dovadă a măreţiei Creatorului; 8. bucuria copilului pentru care o veveriţă cu o sută de ochi e, pur şi simplu, o veveriţă cu o sută de ochi numai buni de scos; 9. cruzimea faţă de animale; 10. dragostea excesivă pentru ele; 11. ideea de porc; 12. ideea de porc pe post de Spider Man; 13. ideea de Arnold Schwarzenegger pe post de preşedinte al Statelor Unite; 14. gîndul că unii oameni se cred urmăriţi non-stop de serviciile secrete; 15. gîndul că aceşti oameni ar putea să aibă dreptate; 16. comunităţile mici şi paşnice; 16 bis. mulţimile înarmate cu furci şi cu topoare; 17. brutele de vocaţie; 18. victimele de carieră. 19. faptul că 18 îl conţine uneori pe 17; 20. slujbele religioase; 21. ritualurile şamanice; 22. sexul conjugal; 23. faptul că publicul a plătit ca să vadă la cinema nişte personaje de desen animat pe care în ultimii 17 ani a tot avut ocazia să le vadă la televizor; 24. penisul lui Bart Simpson, pe care publicul, ce-i drept, nu prea a avut ocazia să-l vadă la televizor; 25. deci faptul că publicul a plătit ca să vadă penisul lui Bart Simpson. Fie şi aşa. Pe de altă parte, care a fost ultima comedie cinematografică americană care găsea atîtea lucruri de care să-şi rîdă, care refuza cu atîta consecvenţă să flateze vreo tabără sa