Ieri, pe când toată lumea aştepta un răspuns favorabil din partea Distrigaz Sud, cu privire la reluarea furnizării gazului metan către CET Braşov SA, lovitură de teatru. Atât la societatea CET Braşov SA, cât şi la Primărie a fost primit un fax din partea Distrigaz prin care se anunţa că nu au fost acceptate garanţiile de 350 de miliarde de lei oferite pentru datoria de 282 de miliarde, ceea ce înseamnă, implicit, şi că nu au de gând să reia furnizarea către CET Braşov. S-au ridicat în schimb alte pretenţii: garanţii şi mai mari (invocând supraevaluarea celor iniţiale), care să fie certificate şi prin acte întocmite la notar sau la judecător. În condiţiile în care debitul actual este de 282 de miliarde, taxa ar fi de 5 miliarde de lei şi ar fi plătită tot din bani publici. Aceasta în condiţiile în care autorităţile locale susţin că o hotărâre de consiliu local ar fi de ajuns, fiind recunoscută la înscrierea drepturilor de garanţie.

Autorităţile locale vor continua totuşi să negocieze cu cei de la Distrigaz Sud, încercând să-i convingă să accepte planul de reeşalonare a datoriilor pe 10 luni şi astfel să fie reluată furnizarea de gaz metan pentru ca populaţia să primească apă caldă.

Rămâne în discuţie varianta Transgaz

Ideea de racordare a CET Braşov SA la reţeaua Transgaz nu a fost abandonată. Ieri, primarul George Scripcaru ne-a explicat că în şedinţa de Consiliu Local, care va avea loc luni, va exista şi un proiect de hotărâre pentru instituirea unei redevenţe pe care societatea de gaz va trebui să o plătească Primăriei pentru ca reţeaua de transport şi distribuţie să poată trece pe domeniul municipiului. „Şi noi putem să instituim această taxă şi aşa vom face. În celelalte ţări europene acest lucru reprezintă o regulă bine stabilită. Nu văd de ce nu am face şi noi la fel. Este o taxă normală”, spune George Scripcaru.

Reducerea