Rolul pe care cartoful l-a avut în siguranţa alimentară, de-a lungul secolelor, în America sau în Europa, ca şi peste tot în lume, este de necontestat. O ţară ca Irlanda, de exemplu, a reuşit să se ridice o dată cu introducerea culturii de cartof – tot aşa cum, din nefericire, bazându-se aproape exclusiv pe cultura cartofului, a înregistrat o perioadă atroce de foamete, în momentul în care recolta de cartofi a fost compromisă. Cu alte cuvinte, este adevărat că, datorită cartofului – care este folosit cu succes atât în alimentaţie, cât şi în industria farmaceutică sau pentru obţinerea de combustobil neconvenţional – poţi să îţi asiguri bunăstarea, dar nu trebuie să faci din el alimentul aproape exclusiv al unui grup de populaţie.

În ce priveşte recolta de cartofi, în toamna anului 2011, să spunem că în România s-a înregistrat cea mai mare producţie din ultimul deceniu. Cu toate că, avertizează specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, problema României astăzi o constituie renunţarea la multe dintre soiurile de cartofi care şi-au dovedit rezistenţa la condiţiile piedo-climatice din ţara noastră (unele dintre ele create chiar, prin selecţii succesive, de către specialiştii români) şi, în general, micşorarea numărului de varietăţi de cartof care se cultivă la noi.

La Festivalul Cartofului, a cărei primă ediţie a avut loc în weekendul trecut, în cadrul târgurilor săptămânale care se desfăşoară, săptămânal, în curtea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din Bucureşti (ASAS), Insitutul cartofului de la Braşov a fost prezent cu mai multe sute de kilograme de cartofi ecologici. Oferta lor s-a adăugat celor patru tone de cartofi aduşi în Capitală de producătorii din judeţele Braşov şi Covasna (considerate “clasice”, alături de Suceava, pentru cultura acestei legume). “Cartoful a fost idolatriza