Fortificaţia a rezistat valurilor de invadatori, iar după revoluţie a ajuns pe mâna unui investitor italian, Alberto Drera, în baza unui contract total dezavantajos pentru comunitate, semnat în
Fortificaţia a rezistat valurilor de invadatori, iar după revoluţie a ajuns pe mâna unui investitor italian, Alberto Drera, în baza unui contract total dezavantajos pentru comunitate, semnat în 2000 de primarul de la acea vreme, George Soiu.
Din momentul achiziţio-nării ei de către investitorul italian, cetatea s-a transformat. S-au făcut multe lucruri bune, dar şi multe din aşa-zisele lucrări de renovare s-au făcut fără respectarea normelor. "Amprenta medievală dispare sub o spoială proclamată ca fiind restaurarea cetăţii.
Imaginea care poate pe deplin simboliza incultura şi lipsa de respect faţă de monumentul istoric a comerciantului italian pripăşit la Râşnov este fereastra modernă de tip termopan amenajată în acoperişul cetăţii medievale...", s-a arătat revoltat istoricul Nicolae Pepene de "investiţiile" făcute la cetate.
Nici pe departe sutele de mii de euro promise drept investiţii şi nici măcar un singur bănuţ nu a ajuns în visteria localităţii, aşa cum se promitea în contract. De aici, multe procese care sunt pe rol de vreo trei ani.
"Portăreii" readuc cetatea comunităţii
În urmă cu o lună şi jumătate, Primăria Râşnov a reuşit să obţină un titlu executoriu, prin care cetatea a reintrat în adminstrarea acesteia. Că se câştigau o mulţime de bani, autorităţile locale aveau informaţii, dar rezultatele au fost cu mult peste aşteptări.
"După ce am intrat în cetate, am permis accesul gratuit turiştilor timp de două săptămâni, dar după ce am început să încasăm bani, am adunat peste un miliard două sute de lei vechi, în condiţiile în care am redus cu 20% preţul biletelor de intrare!", spune actualul primar, Adrian Veştea.
C