Înainte de summitul NATO de la Bucureşti, tensiunile între Rusia, de o parte, şi Georgia şi Ucraina, ţări care şi-au declarat intenţia de a adera la Alianţa Nord Atlantică cât mai repede, pe de altă parte, se agravează pe zi ce trece. După o declaraţie a noului preşedinte ales al Rusiei, Dmitri Medvedev, elita politică ucraineană s-a repezit ieri să dea asigurări că apropierea ţării de NATO (nedorită, de altfel, de majoritatea ucrainenilor) nu poate avea loc în perioada imediat următoare.

Preşedintele Iuşcenko însuşi a ţinut să explice că „opţiunea de a adera la NATO va dura ani de zile”, potrivit publicaţiei online Ukrainian Journal. Şi şeful diplomaţiei de la Kiev, Volodimir Ogrizko, a dat asigurări că apropierea ţării sale de NATO nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia, exprimând totuşi speranţa acceptării candidaturii ţării sale. „Planul de Acţiune (la care Ucraina şi Georgia speră să fie invitate să participe, la summitul de la Bucureşti, n.r. ) se referă în proporţie de 90 la sută la probleme economice şi democratice şi doar 10 la sută la criterii militare”, a explicat Ogrizko. Cu doar o zi înainte, într-un interviu publicat de Financial Times, Medvedev avertiza că aderarea la NATO a fostelor republici sovietice ar putea ameninţa securitatea Europei. .

Saakaşvili avertizează

Spre deosebire de atitudinea reconciliantă a Ucrainei, Georgia a adoptat un ton mult mai vehement. Doi dintre miniştrii de la Tbilisi (de Externe şi al Integrării Euro-Atlantice) s-au aflat ieri la Bruxelles, la sediul NATO, căutând asigurări din partea Secretarului General Jaap de Hoop Scheffer şi din partea altor membri ai Consiliului Nord-Atlantic că Georgia va fi totuşi invitată la Planul de Acţiune. Preşedintele Mihail Saakaşvili a avertizat, pentru Washington Post, că „dacă ne refuză, NATO va transmite un semnal Rusiei că este liberă să procedeze cum crede de cuv