Banca elveţiană UBS a anunţat ieri că va plăti o amendă de 1,4 miliarde franci elveţieni (1,1 miliarde euro) în scandalul Libor, după un acord cu autorităţile americane, britanice şi elveţiene. Totodată, a precizat că se aşteaptă la o pierdere în trimestrul IV din cauza litigiilor.

În cadrul acordului cu autorităţile americane, britanice şi elveţiene, UBS a acceptat să-şi recunoască vinovăţia ca răspuns la acuzaţia de fraudă pentru filiala sa niponă. Suma globală de 1,4 miliarde franci elveţieni include amenzi de 160 milioane, care vor fi plătite autorităţilor britanice şi de 1,2 miliarde Departamentului american de Justiţie. Banca va plăti alte 59 milioane franci elveţieni autorităţii de supraveghere a pieţelor elveţiene, Finma, care a ordonat confiscarea beneficiilor realizate în mod neadecvat. Potrivit Financial Times, „trei duzini de bancheri şi angajaţi de rang înalt vor fi implicaţi în presupusa coluziune de fixare a ratei de interes Libor, atunci când UBS va ajunge la un acord cu reglementatorii globali, mai târziu, în cursul săptămânii". UBS a recunoscut faptele şi se pregăteşte de sancţionarea vinovaţilor.

„London Interbank Offered Rate", sau Libor, defineşte rata la care băncile îşi împrumută bani, dar este şi referinţă pentru numeroase produse financiare. Cu cât Libor este mai mare, cu atât împrumutul devine mai scump şi deci băncile câştigă mai mulţi bani. Or, există bănci care fixează ele această rată interbancară.

Practic, Asociaţia băncilor britanice este cea care primeşte zilnic de la 20 de mari bănci nivelul ratei la care acestea împrumută bani şi elimină din eşantion un sfert din valorile prea ridicate şi un sfert din valorile cele mai slabe pentru a calcula media valorilor restante. Aceste rate monetare declarative sunt menite să reflecte sănătatea sectorului bancar şi scapă de orice control din partea organismelor de regleme