La o lună de la declanşarea conflictului armat de cinci zile, între Moscova şi Tbilisi, spectrul Războiului Rece e tot mai evocat Criza georgiană, declanşată în 8 august, a schimbat
La o lună de la declanşarea conflictului armat de cinci zile, între Moscova şi Tbilisi, spectrul Războiului Rece e tot mai evocat
Criza georgiană, declanşată în 8 august, a schimbat lumea, aprecia în weekend preşedintele rus Dmitri Medvedev, punct de vedere susţinut şi de alţi analişti.
Această încleştare a fost ilustrată de noi declaraţii dure între cele două tabere: la Moscova, preşedintele rus a acuzat Statele Unite că "reînarmează" Georgia, sub acoperirea ajutorului umanitar. Vicepreşedintele american Dick Cheney a replicat imediat, apreciind că Rusia a "comis acte de război" împotriva democraţiei din Georgia.
Rusia cere o nouă arhitectură mondială "multipolară", în faţa "dominaţiei" americane, Statele Unite se declară dispuse să lupte peste tot pentru "democraţie", Europa se străduieşte să ajungă la propria "unitate", iar Asia urmăreşte evenimentele. La rândul său, ONU pare incapabilă să formuleze o poziţie coerentă, în afară de "îngrijorarea" exprimată faţă de toate crizele internaţionale.
Nicio parte nu are o strategie de viitor
Serghei Miheiev, director-adjunct la Centrul de Tehnologie Politică, este de părere că "nici Rusia, nici europenii şi nici americanii nu au în prezent o strategie de viitor". "Rusia a pierdut mult prin prăbuşirea Uniunii Sovietice, iar Kremlinul consideră că are dreptul să revendice influenţa în spaţiul postsovietic", a adăugat el.
"Totuşi, americanii consideră în prezent acest spaţiu drept "o zonă de influenţă americană" şi vor aloca mijloace considerabile, economice şi de alte tipuri, pentru a o consolida", estimează Miheiev. Evenimentele actuale generează aceeaşi senzaţie de îngrijorare ca cele care au prec
