Pe măsură ce șușotelile creditorilor Greciei se întețesc cu privire la capacitatea Europei de a supraviețui șocului falimentului acestei țări, întrebarea care începe să fie pusă pe coridoarele clădirilor guvernamentale și pe piețele financiare este dacă aceste voci sunt sincere sau doar expresia unei mari și periculoase cacealmale.
Timp de luni de zile, dogma oficială europeană a susținut că intrarea Greciei în incapacitate de plată nu va afecta doar prestigiul Uniunii Europene dar va avea și consecințe economice dezastruase după modelul falimentului băncii de investiții Lehman Brothers care a provocat o criză financiară mondială.
Această teorie pare-se că s-a schimbat, cel puțin în cazul unor decidenți politici din Germania, Olanda sau Finlanda, trei dintre cele patru țări cu rating financiar maxim „AAA” rămase în zona euro, consideră publicația financiară „Financial Times”.
„Ar fi trebuit să provoace o criză financiară și să ne afecteze pe toți imediat”, a declarat un înalt oficial al zonei euro. „Acum șansele ca această catastrofă să se producă sunt în jur de 10-20 %. Este, încă, o posibilitate, dar nu o certitudine”.
Europa devine mai intransigentă cu Grecia
Această încredere regăsită în puterea financiară a zonei euro a încurajat acele guverne care au adoptat o atitudine intransigentă față de negocierile cu privire la pachetul de asistență financiară în valoare de 130 de miliarde de euro, pachet necesar pentru ca guvernul de la Atena să evite falimentul luna viitoare.
Wolfgang Schäuble, ministrul german de Finanțe, a mers până acolo încât să sugereze, miercuri, ca Grecia să-și amâne alegerile parlamentare și să instaleze un guvern tehnocrat, liber de orice presiune politică, după model Italian, pentru a asigura implementarea programului de asistență financiară.
„Balanța puterilor s-a modifica
