În vara lui 2005, când Elena Udrea era la pământ, am invitat-o la o emisiune Zig-Zag, deşi, câtă vreme îndeplinise funcţia de consilier prezidenţial, o atacasem violent. După emisiune, întrebat fiind, am răspuns unor confraţi de breaslă că Elena Udrea nu e blonda prostuţă, lipsită de protectorul Traian Băsescu, aşa cum o înfăţişează presa, ci o femeie ambiţioasă, care va face o carieră politică semnificativă. Au trecut de atunci patru ani. Rămasă pe drumuri în vara lui 2005, Elena Udrea e azi o vedetă a politicii noastre: secretar executiv al PD-L, parlamentar, ministrul Turismului. Sub pretextul unui taifas despre ascensiunea ei spectaculoasă, am invitat-o pe Elena Udrea duminică pentru a vedea ce s-a întâmplat între timp cu omul Elena Udrea.

Într-un interviu acordat revistei Q Magazine spuneam, după emisiunea cu Elena Băsescu, înainte ca aceasta să devină europarlamentar, că "are toate datele unui om normal", altfel spus că "nu este încă politician". Acelaşi lucru l-aş fi putut spune despre Elena Udrea din 2005. Dincolo de masa care ne despărţea simţeam un om normal.

După patru ani, Elena Udrea mi s-a înfăţişat drept un politician. Prin ce se deosebeşte un politician de un om normal? Prin faptul că un politician n-are trăiri sau, dacă le are, şi le stăpâneşte atât de bine încât lasă impresia unei maşinării. La toate întrebările mele incomode, ascunse sub o amabilitate înşelătoare, Elena Udrea a reacţionat ca o maşinărie bine pusă la punct.

Întrebată de mine dacă situaţia la care a ajuns o mulţumeşte, Elena Udrea a evitat un răspuns precis, dovedind încă o dată că e politician. Eu sunt sigur că nu se va mulţumi cu atât. Ministerul Turismului, unul dintre ministerele de mare vizibilitate, poate fi doar un moment într-o carieră politică spectaculoasă.

Judecând după maşinăria care a ajuns, Elena Udrea are toate datele