Unul din veteranii naţionaliştilor ucraineni, Stepan Hmara, în prezent membru în Consiliul de conducere al Partidului Popular din Ucraina, a declarat că ţara sa este în drept să emită pretenţii teritoriale faţă de România, acuzând Bucureştiul de "asuprirea" diasporei ucrainene din România, transmit joi Regnum şi Glavred, citând biroul de presă al formaţiunii, potrivit Agerpres.

"România deţine un număr semnificativ de teritorii etnice ucrainene, constând din regiunile istorice Marmaroscina (Maramureşul), zona Dunării şi Bucovina de Sud" - a spus Hmara, adăugând că "Ucraina are toate motivele să ridice pretenţii teritoriale faţă de România şi nu invers".

Veteranul naţionaliştilor ucraineni a făcut aceste declaraţii comentând în legătură cu situaţia insulei Maican, asupra căreia, în opinia sa, ridică pretenţii România, fără să intre în miezul problemei legate de înnămolirea şenalului navigabil al Dunării.

"Teritoriile etnice ucrainene acoperă aproape un sfert din România de astăzi, unde contrar principiilor dreptului internaţional se duce o politică de românizare şi persecutare a etnicilor ucraineni" - pretinde Hmara, afirmând că teritoriile care au fost istoric locuite de ucraineni sunt românizate cu forţa, iar etnicii ucraineni din România, spre deosebire de etnicii români din Ucraina, sunt privaţi de dreptul la dezvoltare naţională.

El consideră că, în relaţiile cu România, autorităţile de la Kiev ar trebui să treacă de la conceptul de apărare la ofensivă, în sprijinul diasporei ucrainene care locuieşte pe teritoriul ei istoric.

Stepan Hmara avertizează că dacă România "nu îşi va schimba atitudinea discriminatorie faţă de diaspora ucraineană, Kievul va trebui să tragă concluziile corespunzătoare în ceea ce priveşte minoritatea etnică română".

Declaraţiile acestuia survin în contextul în care Comisia mixtă interguvernamentală româno