Persoanele care vor să devină post-mortem donatori de organe pentru transplant vor fi înscrise din timpul vieţii într-un registru naţional creat la Ministerul Sănătăţii, pe baza unei declaraţii notariale, potrivit unui proiect supus dezbaterii publice.

Datele din Registrul Naţional de Evidenţă a Donatorilor de Organe, Ţesuturi şi/sau Celule Umane vor fi centralizate pe suport electronic la nivelul Ministerului Sănătăţii, prin Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, se arată în proiectul de Ordin al Ministerului Sănătăţii (MS) aflat în dezbatere publică.

Registrul are drept scop crearea unei baze de date "pentru gestionarea informaţiilor în scopul realizării transplantului de organe, ţesuturi şi/sau celule cu respectarea voinţei şi drepturilor persoanelor care în timpul vieţii consimt să îşi doneze post-mortem, în scop terapeutic, organele, ţesuturile şi/sau celulele", potrivit proiectului de act normativ.

Vasele de sânge şi corneele - pe lista organelor care pot fi donate

Totodată, prin proiectul de act normativ este reglementată şi procedura de înscriere de către notarii publici în registru a datelor de identificare a donatorilor şi a declaraţiilor autentice prin care consimt la donarea în scop terapeutic a organelor, ţesuturilor şi celulelor.

Proiectul prevede că "în registru se înscriu şi se verifică declaraţiile încheiate în formă autentică prin care persoanele majore şi cu capacitate de exerciţiu deplină îşi exprimă în mod liber şi neviciat consimţământul cu privire la donarea în scop terapeutic a organele, ţesuturilor şi/sau celulelor în situaţia în care sunt declarate de către medici în moarte cerebrală".

În registru vor fi trecute toate datele donatorului, dar şi ale notarului public sau ale altei autorităţi care a autentificat actul. În cazul unui cetăţean străin sau apatrid cu domiciliul în străinătate, atât la înregistrare