Romanciera franceză Catherine Lépront, distinsă în 1992 cu premiul Goncourt pentru nuvelă, a murit duminică, la vârsta de 61 de ani, la Paris, în urma unei boli pulmonare grave, a anunţat editura care o reprezenta, Seuil, citată de AFP, potrivit Mediafax.
Născută în iunie 1951, Catherine Lépront a publicat aproximativ 30 de titluri, de la vârsta de 30 de ani. Pe atunci era consilier literar la prestigioasa editură franceză Gallimard, ocupându-se cu lectura manuscriselor în limba franceză şi corectarea traducerilor din literatura universală.
Romanele ei au fost publicate mai întâi de Gallimard - "Le Tour du domaine", "Une rumeur", "Un geste de dentelles", "Le passeur de Loire" -, apoi la editura Seuil - "L'Affaire du muséum", "Namokel", "Le Café Zimmermann", "Esther Mésopotamie", "Le beau visage de l'ennemi", "L'Anglaise".
A primit premiul Goncourt pentru volumul de nuvele "Trois Gardiennes" (Gallimard) şi premiile Charles Exbrayat şi Louis Guilloux, în 2003, pentru romanul "Des gens du monde" (Seuil), care spune povestea unei tinere infirmiere aflate în mijlocul unei comunităţi, într-un sat de pescari în plină transformare.
Scriitoarea, ce provenea dintr-o familie de muzicieni şi medici, a lucrat la început ca infirmieră, dedicând acestei meserii romanul care i-a adus cea mai mare notorietate în rândul publicului larg.
A scris şi piese de teatru, puse în scenă de regizorii Jacques Rosner şi Alfredo Arias.
"Stilul său, în care lungi pasaje muzicale alternau cu un limbaj franc, popular, cultura ei, umorul incisiv, intransigenţa politică, insolenţa, forţa de a analiza sentimente confereau cărţilor ei un ton singular, care o apropia de Faulkner şi de anumiţi scriitori ruşi", notează editura Seuil.
Preocupată de teme ca războaiele, deportările şi colonizarea, a creionat un portret nemilos celor care abuzau de puterea lor.
Roman
