Pare un truism, dar in Romania nu este ca in alte tari.

Sa luam doua exemple.

Situatia din educatie

Pentru ca o cunosc mai bine. Lucrurile s-au indreptat, in buna masura, odata cu aparitia Legii Educatiei Nationale, dar nu sunt nici pe departe rezolvate. Avem aproximativ un milion de studenti, impartiti in 5 ani de studii, cate 200.000 pe an. Adica toate seriile de absolventi de clasa a XII-a, se regasesc, mai mult sau mai putin, in invatamantul superior. In acelasi timp, la ultima bursa a locurilor de munca, 900 de joburi se adresau celor cu studii superioare, iar 12.000 (!) celor fara studii superioare.

La admiterea in clasa a IX-a, 60% din locuri sunt pe filiera teoretica si vocationala, iar 30% pe filiera tehnologica, pentru ca au ramas neocupate 10% din filiera tehnologica. In timp ce in piata muncii 70-80% din joburi se adreseaza absolventilor de filiera tehnologica!

In perioada comunista, aveam 200.000 studenti in facultati si scoli postliceale, iar majoritatea liceelor erau industriale, motiv pentru care ne simteam cu totii frustrati. Stiti de ce? Pentru ca aceasta era structura pietei muncii!

Sigur, lucrurile s-au schimbat. E democratie, fiecare alege unde merge, dar ce s-a intamplat la noi intrece orice limita. Toti absolventii de clasa a XII-a fac studii superioare, fara vreo relevanta pentru viitorul lor profesional. A poi, la 23-24 de ani se intorc in piata muncii fara calificare si iau totul de la zero. Dar cu ce pierdere de timp si de bani!

S-au produs mutatii importante in evolutia tehnologiilor, am intrat in societatea cunoasterii, meseriile de ieri nu mai sunt la fel azi. Toate aceste necesitau schimbari importante in sistemele de educatie si formare profesionala, in primul rand schimbari curriculare, a modului de evolutie a invatamantului profesional, prin parteneriat public privat, etc. Nu