Moscova pare să-şi pregătească terenul pentru acţiuni dure împotriva Republicii Moldova. Alegerea unui preşedinte pro-european şi tentativa eşuată de a distruge coaliţia liberal-democrată aflată la guvernare la Chişinău au determinat Kremlinul să-şi activizeze până şi acoliţii locali daţi uitării de aproape un deceniu.
Toţi încearcă să reaprindă spiritele invocând în calitate de argument “pericolul unionist” - acelaşi care a stat şi la baza războiului de pe Nistru din 1992, relatează Deutsche Welle. Evenimentele din ultima perioadă, notează sursa citată, vorbesc de la sine: partidul comuniştilor, principala forţă de opoziţie, a anunţat că nu recunoaşte actualul parlament şi preşedintele, şi a chemat la nesupunere civică; pe clădirile administrative din municipiul Bălţi şi din raioanele Edineţ, Cahul, Soroca şi Cimişlia (cu administraţii comuniste) a fost arborat steagul roş-albastru (drapelul istoric al Moldovei medievale); liderul socialist Igor Dodon a lansat iniţiativa organizării unui referendum naţional pentru schimbarea simbolurilor de stat /înlocuirea tricolorului cu drapelul istoric al Moldovei/; tot Igor Dodon, în calitate de deputat, a înregistrat un proiect de lege care interzice manifestaţiile unioniste; Igor Dodon a cerut totodată demisia ministrului educaţiei, pentru decizia de a reintroduce Istoria Românilor în programul şcolar; preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, l-a numit pe fostul ambasador al Moscovei la NATO, Dmitri Rogozin, reprezentant special al preşedinţiei ruse la Tiraspol.
Numirea lui Rogozin, scrie în continuare Deutsche Welle, a deranjat diplomaţia de la Chişinău. Potrivit analistului politic al Fundaţiei Jamestown şi Eurasia Daily Monitor, Vladimir Socor, specializat în zona Europei de Est, Dmitri Rogozin “este cunoscut ca un politician cu viziuni velicoruse, care doreşte în modul cel mai deschis să restaureze imperiul,
