Întrebare retorică

În revista ACOLADA nr. 12/ 2008, într-un text memorabil, intitulat Echilibrul conştiinţei civice, Gheorghe Grigurcu amendează în mod justificat opiniile exprimate de Norman Manea în articolul Otravă cu efect de durată, apărut în România liberă din 28 noiembrie 2008. Printre altele, scriitorul român stabilit în SUA afirmase: "un anticomunism bolşevic, similar în dogmatism cu comunismul însuşi, a bântuit din timp în timp părţi întregi ale Europei de Est". "Citind această propoziţie - explică Gheorghe Grigurcu - am avut senzaţia că n-am înţeles-o bine, aşa încât am recitit-o. Va să zică decomunizarea, atât de dificilă, atât de dureros defectuoasă, la care suntem martori de aproape două decenii, să nu fie decât un echivalent al... comunismului? Asta vede şi crede autorul Întoarcerii huliganului, din depărtările în care domiciliază, când vine vorba de vitregita noastră parte de lume? Pentru a realiza enormitatea aserţiunii d-sale, să facem următorul exerciţiu. Să presupunem că se află în chestiune nu comunismul, ci nazismul şi că romancierul s-ar fi rostit astfel: un antinazism similar în dogmatism cu nazismul. Ori în altă variantă: un anti-antisemitism similar în dogmatism cu antisemitismul. Ar mai fi dispus preopinentul nostru să aştearnă pe hârtie asemenea sofisme congruente cu Ťlogicať propoziţiei ce ne-a stupefiat? Nu cumva frivolitatea comentariului d-sale se produce într-o unică direcţie, semnificând o stânjenitoare tendenţiozitate?"

Întrebare retorică, la care ar fi bine, totuşi, ca Norman Manea să răspundă. Avem motive să credem, însă, că n-o va face.

Lecţia de demitizare

În aceeaşi revistă, Acolada nr. 12/ 2008, remarcabilă prin ţinuta ei intelectuală, Ana Blandiana povesteşte, cu o sensibilitate dureroasă, cum, la vârsta de numai cinci-şase ani, a aflat de la tatăl ei că Moş Cr