Activele financiare deţinute de particulari şi familiile lor şi ascunse în paradisuri fiscale ating între 21.000 şi 32.000 miliarde dolari (17.000-25.500 miliarde euro), arată un studiu al Tax Justice Network.
Potrivit acestui studiu, care nu ia în calcul activele ne-financiare cum sunt bunurile imobiliare sau aurul, estimează că prin depozitele din paradisurile fiscale statele sunt private de veniturile fiscale care ar totaliza 280 miliarde dolari (225 miliarde euro) pentru averile particularilor. Cele 25.500 de miliarde de euro reprezintă echivalentul PIB-urilor combinate ale SUA şi Japoniei, dar aceste averi scapă de plata impozitelor.
Cercetările, conduse de James Henry, fost economist şef la cabinetul McKinsey, se bazează pe cifrele Băncii Mondiale, FMI, ONU şi ale băncilor centrale. Henry a calificat „o enormă gaură neagră în economia mondială" averile personale deţinute în paradisuri fiscale.
În pofida războiului dus de unele state contra acestor paradisuri fiscale", mii de miliarde de dolari şi euro continuă să fie ascunse în astfel de zone defiscalizate şi fuga de plata impozitelor aduce pagube uriaşe statelor. Studiul grupului Tax Justice Network arată că sumele sunt net superioare dacă se ţine cont de activele ne-financiare - bunuri imobiliare, yahturi, avioane private, opere de artă, bijuterii.
Consecinţele acestor evaziuni fiscale sunt deosebit de grave şi se află la originea „distorsiunilor la nivelul fluxului de investiţii şi comerciale şi creează condiţiile unui mediu criminologic, susceptibil să-i pună pe cei foarte bogaţi şi pe cei foarte săraci unii contra altora".
Henry arată că de vină sunt băncile private: „averile celor mai bogaţi sunt protejate de o hoardă de consilieri profesionişti foarte bine plătiţi" şi ei sunt cei ce profită de „economia mondială din ce în ce mai deschisă şi fluidă".
În concl
