Expunerea pentru o perioadă îndelungată la căldură reprezintă o agresiune pentru organismul uman. Acesta este supus riscului unei deshidratări severe, al unui atac de căldură sau al agravării unei boli cronice. Din cauza temperaturilor ridicate, de peste 32 de grade Celsius, transpiraţia este mai abundentă, având rol în reglarea termică, şi împiedică supraîncălzirea corpului. O dată cu apa, organismul mai pierde săruri minerale şi vitamine, fapt ce poate avea consecinţe negative. Dacă organismul nu reuşeşte să-şi menţină temperatura în jur de 37 de grade Celsius sau pierderile de apă şi săruri nu sunt înlocuite în mod adecvat, pot apărea crampele de căldură, insolaţia, epuizarea, şocul hipertermic.
Neplăcerile cauzate de temperaturile ridicate Crampele de căldură sunt unele dintre inconvenientele provocate de căldură. Ele apar la nivelul abdomenului, braţelor, membrelor inferioare, mai ales atunci când transpirăm abundent în timpul unor activităţi fizice solicitante. În acest caz se impun încetarea activităţii fizice şi repausul în locuri răcoroase, consumul de sucuri naturale sau de băuturi energizante diluate cu apă. În cazul în care crampele durează mai mult de o oră, este necesară consultarea unui medic. Insolaţia, alt inconvenient provocat de căldura excesivă, este dată de expunerea directă şi prelungită a capului la soare. Simptomele în acest caz sunt durerile de cap violente, somnolenţa, greaţa şi eventual pierderea cunoştinţei, febra şi uneori arsuri ale pielii. Riscul de a face insolaţie este mult mai ridicat la copii. Pentru a evita apariţia insolaţiei, se recomandă evitarea expunerii prelungite la soare, mai ales între orele 11.00 - 18.00. Dacă totuşi s-a instalat insolaţia, persoana va fi dusă la umbră şi se vor efectua manevre de scădere a temperaturii (se va face cât mai multă ventilaţie, se va uda corpul cu apă şi se vor administra lichide).
