Peste 100.000 de demonstranţi au protestat la Varşovia împotriva politicii sociale a premierului Tusk, solicitînd chiar demisia acestuia.
Scînteile care au aprins protestele în masă şi potenţialul unei nemulţumiri mocnind de mai multă vreme au sărit după ce a fost promulgată o nouă lege care oferă un spaţiu mai larg de joc angajatorilor în stabilirea timpului de lucru şi a salariilor, ridicarea vîrstei de pensionare de la 65 la 67 de ani pentru bărbaţi, majorarea TVA la 23%. La toate acestea se adaugă o creştere alarmantă a şomajului. In februarie, procentul celor fără de serviciu a fost de 14,4%, cel mai ridicat din ultimii şase ani.
Stării de spirit a demonstranţilor i-au dat expresie inscripţiile şi caricaturile de pe pancarte, discursurile adresate liderilor sindicali, sloganurile scandate de mulţime, revendicînd între altele demisia întregului guvern în frunte cu premierul Donald Tusk. Pe care îl aşteaptă oricum vremuri grele, aşa cum rezultă şi din recentele sondaje demoscopice, care atestă o pierdere dramatică a popularităţii sale.
După ce economia poloneză a avut parte de decenii de creştere neîntreruptă, scăpînd de recesiune, ea şi-a încetinit ritmul, nemaiputînd satisface numeroasele cereri de locuri de muncă de către tînăra generaţie. Deja protestele de anul trecut nu prevesteau nimic bun. Au ieşit în stradă atunci personalul medical, agricultorii şi circa 7.000 de profesori care, după vacanţa de vară, s-au trezit dintr-o dată şomeri, nu în ultimul rînd şi fiindcă numeroase şcoli au trebuit închise din cauza deficitului demografic.
Măsura nemulţumirii actuale, sporită de descurajanta prognoză economică ce prevede o creştere de doar 1,1%, o dă reuşita sindicatelor de a mobiliza după o temporară pierdere de popularitate, un impresionant număr de demonstranţi.
Polonezilor, pînă deunăzi elevi model ai reformelor
