Studiul Centrului de Politici Durabile Ecopolis arată că, în Capitală, praful care se ridică în aer este de 6 ori mai mare decât limita permisă.De vină este milionul de maşini care circulă pe străzile Capitalei, primarii care plantează panseluţe şi cele cinci tone zilnice de excrementele de câine care se tranformă în praf toxic.

În Bucureşti şi judeţul Ilfov există opt staţii de monitorizare a calităţii aerului care funcţionează ocazional, iar atunci când îşi fac totuşi treaba arată date cel puţin îngrijorătoare.

Spre exemplu, la staţia amplasată pe strada Mihai Bravu au fost înregistrate 87 de depăşiri zilnice, într-un an, ale limitei de poluare permisă de normele europene.

Aceleaşi norme acceptă doar 35 de astfel de depăşiri anuale. Un exemplu concret este ziua de 23 decembrie 2010 când bucureştenii au respirat un aer de 6 ori mai poluat decât limita normală.

„Anul trecut toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului din zona Bucureşti-Ilfov au înregistrat depăşiri zilnice ale concentraţiilor limită pentru cel puţin o substanţă“, a declarat Irina Boţa, coordonatoarea studiului.

300 de persoane spitalizate

Costurile umane ale poluării sunt uriaşe: peste o mie de vieţi omeneşti ar fi putut fi salvate în perioada 2004-2009 dacă gradul de poluare s-ar fi încadrat în limitele normale.

„În anul 2009 peste 10.000 de bucureşteni de toate vârstele au fost spitalizaţi şi diagosticaţi cu boli pulmonare cronice. Aproape o mie dintre pacienţi au fost copii cu vârste mai mici de 15 ani“, a spus Boţa.

Dacă aerul nu ar fi fost atât de poluat, numărul celor spitalizaţi ar fi scăzut cu 297 de persoane, iar statul ar fi economisit cel puţin 400.000 de lei, numai în 2009, doar în Bucureşti.

Mai citiţi:

Pe hârtie, Iaşiul este oraşul în care nu există niciun fel de poluare fonică

Cine este de vină @