De aproape 22 de ani, de când Republica Moldova este independentă, Uniunea Sovietică încă mai dăinuie pe plaiul mioritic, şi nu doar în conştiinţa nostalgicilor, ci şi în acte.
Peste 200.000 de concetăţeni, din cca 3,5 milioane, continuă să folosească paşapoartele sovietice. Această proporţie nu ar fi provocat exasperare, dacă URSS nu s-ar fi destrămat în urmă cu peste două decenii. Probabil, fiind preocupate de grandioasele reforme şi de bunăstarea populaţiei, guvernările care s-au perindat la Chişinău nu au dispus de timp pentru a elimina aceste „relicve” ale regimului comunist totalitar. S-ar putea să fie un „fleac”, dar scoaterea din uz a acestor acte perimate reprezintă un detaliu semnificativ pentru imaginea unui stat post-sovietic.
Înlocuirea paşapoartelor sovietice cu buletine de identitate din start nu a fost întâmpinată cu un entuziasm general. Astfel în timp ce unii se integrează în Uniunea Europeană, prin redobândirea cetăţeniei române, alţii rămân ancoraţi în Uniunea Sovietică. Din uniune- n uniune, Moldova ţară de minune. Vina pentru o atare situaţie le aparţine nu doar cetăţenilor, fie aceştia oricât de nostalgici sau de neînduplecaţi în utilitatea noului buletin de identitate, ci şi autorităţilor, care au tot amânat acest proces necesar. Mai mult decât atât, procedura de perfectare a noului act de identitate le-a părut unor moldoveni mult prea îndelungată şi birocratizată. Certificat încolo, certificat încoace, certificat pentru certificat şi, în definitiv, de ce să-ţi faci buletin dacă poţi vota şi cu paşaportul vechi? Din acest punct de vedere, persoanelor în etate le era destul de dificil să se înscrie la maratonul fără rost din ţara certificatelor. Ba chiar se crea impresia că statul le făcea o favoare cetăţenilor, de parcă renunţarea la paşapoartele sovietice ar fi însemnat acordarea cetăţeniei americane.
S-ar putea ca guvernanţii