Satele înfiinţate de autorităţile franceze pentru integrarea romilor sunt controversate, în condiţiile în care sunt înconjurate de ziduri înalte de beton şi păzite continuu, iar locuitorii lor sunt segregaţi de restul comunităţii şi vizitele limitate, comentează Financial Times, citat de Mediafax.
Publicaţia prezintă cazul unei românce de etnice romă, Cimona, care locuieşte într-un asemenea "sat de integrare", la periferia nordică a Parisului. Aceste familii de imigranţi ilegali romi ar fi trebuit expulzate din Franţa, dar Cimona a avut norocul să fie aleasă pentru un experiment guvernamental de integrare.
Familia sa face parte din cele 25 care locuiesc la Fort de l'Est, un sat de locuinţe prefabricate amplasat pe un vechi câmp militar. Aceasta este una dintre cele mai noi comunităţi create de autorităţile locale pentru a rezolva problema taberelor de romi care au invadat suburbiile oraşelor franceze.
Aici, imigranţii romi primesc locuinţă, asistenţă medicală, educaţie şi ajutor pentru găsirea unui loc de muncă, ceea ce le va permite să rămână în Franţa. În termen de trei până la cinci ani, locuitorii trebuie să se poată integra în societatea franceză şi satele vor fi desfiinţate.
Dar acestea nu sunt lipsite de controverse, subliniază Financial Times. Unele sunt doar nişte caravane cu acces la instalaţii sanitare. Înconjurate de ziduri înalte de beton, satele sunt păzite continuu, locuitorii rămân segregaţi de restul comunităţii şi numărul vizitatorilor este limitat sau chiar interzis. Restricţiile de circulaţie sunt de asemenea un lucru comun, adaugă publicaţia.
În plus, doar o mică minoritate poate fi găzduită, iar din cauza dificultăţilor financiare, locuitorii trebuie să plătească o chirie cuprinsă între 30 şi 50 de euro pe lună, bani pe care mulţi îi obţin cerşind.
Organizaţia La Voix des Roms a denunţat aceste sate ca fiind la
