Reforme precum limba de stat ori trecerea de la raioane la regiuni provoacă disensiuni chiar şi în coaliţia la putere. Comisia pentru reforma constituţională a examinat propunerile privind modificarea Legii supreme, subiect sensibil pentru societatea moldovenească.

Şeful grupului de experţi, Victor Popa, a declarat că a propus delimitarea administrativ-teritorială în regiuni, deoarece actuala împărţire teritorială, făcută în perioada sovietică, nu este argumentată din punct de vedere economic. „Noi tindem spre integrare europeană, de aceea trebuie să ne ajustăm toate normele din timp“, a declarat el.

Specialiştii au propus şi modificarea art. 13 din Constituţie, care prevede că limba de stat a Republicii Moldova este „limba moldovenească“, dar nici ei nu au ajuns la un numitor comun, astfel că au propus comisiei două variante, notează Agerpres. Prima este ca limba oficială să fie numită limba română, şi a doua, ca denumirea limbii oficiale a ţării să fie stabilită prin lege organică şi să nu fie stabilită expres în Legea supremă.

Drept de vot de la 16 ani

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a sugerat ca dreptul la vot să le fie acordat cetăţenilor de la împlinirea vârstei de 16 ani, nu de la 18 ani cum este în prezent. Experţii au susţinut ideea spunând că ar fi un pas înainte spre democratizare. Au fost şi voci care şi-au exprimat rezervele. Alte modificări care ridică controverse sunt cele privind forma de guvernare a ţării sau modul de alegere a preşedintelui. În plus, sunt discuţii şi asupra procedurii de amendare a Constituţiei prin referendum sau în Parlament.

Nici în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană nu există un numitor comun în privinţa modificărilor constituţionale. În timp ce preşedintele interimar (liberal), Mihai Ghimpu, opta, la început, pentru adoptarea unei Constituţii noi, liderul democraţilo