Viitorului potenţial bunic Traian Băsescu îi sunt atât de puţine pe voie. Încălzit de reflectoare, miercuri seară, preşedintele a împărţit scatoalce fără discriminare. Nu este un eveniment.

Cel care pretinde mereu respect pentru funcţia căreia îi umple contururile şi uneori vorbeşte despre sine la persoana a treia nu a avut vreodată reţineri în a încondeia tot ce mişcă pe altă muzică decât a sa. Rigorile poziţiei au fost un moft demult depăşit.

Ponta e avid să alerge după băţ prin iarba Cotroceniului, Antonescu - un buimac, Oprescu - unul care trăieşte între doi paşi şi cade în nas când trebuie să-şi ia avânt doi metri, fostul rege - un fugar trădător, Mircea Geoană - un fugitivo pe râul Moscova şi ambasada americană - o băgăreaţă.

Trist este că preşedintele Traian Băsescu s-a suit cu pantofii săi bine lustruiţi şi pe istorie. Cu suficienţa celui care şi-a inoculat gândul că va fi o pagină luminoasă. Doar că, la suitul cu pantofii bine lustruiţi pe un fost rege, i s-a răspuns cu sânge (albastru, neutru şi suveran). "Nu vrem să comentăm, cel mai bine", a spus fiica şi moştenitoarea fostului rege Mihai. Cea mai rea pedeapsă care i se poate da preşedintelui omnipotent este să-l ignore un fost rege.

Dacă bunul-plac prezidenţial s-a înălţat pe asemenea poante, cu ce este mai matur, vizionar, curajos domnul preşedinte decât imberbul Ponta, aiuritul Antonescu şi iepuraşul Geoană? Sunt spusele sale dovezi de simţ politic şi demnitate a funcţiei?

Îngrijorător este că preşedintele Traian Băsescu a trecut la un nivel superior de răfuială. La răfuiala cu harta. Probabil din raţiuni înalte. Nu ştiu dacă se numeşte şantaj la maghiari. Mai curând aduce cu o mare foame de dezordine. Descărcată în strigătul de luptă: Atacaţi deconcentratele ! (Dacă nu puteţi ataca judeţele). I-a rămas fixaţia încleştării cu statul greoi şi scump, pe care îl vrea costeliv