Prin neaşteptata sa decizie în privinţa Legii referendumului, Curtea Constituţională se dovedeşte în măsură să stârnească valuri pe scena politică, agitând-o într-un moment absolut nepotrivit. În mod concret, Augustin Zăgrean şi colaboratorii săi au decis că Legea referendumului este constituţională dar poate intra în vigoare doar în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în perioada de un an de la promulgare. Altfel spus, referendumul pentru noua Constituţie trebuie să aducă la vot cel puţin jumătate din alegătorii înscrişi pe listele electorale.

Este o realitate faptul că numărul cetăţenilor români care doresc să participe la consultările electorale scade de la an la an, devenind clar că pragul de participare de 50% reprezintă o piedică aproape de netrecut în validarea referendumurilor, indiferent de tematica lor.

Camera Deputaţilor a iniţiat modificarea Legii referendumului prin care se scădea pragul de participare la 30% şi se condiţiona validarea de un vot favorabil de 25%. Legea a fost atacată imediat de PDL, UDMR şi PPDD la Curtea Constituţională. Iar aceasta a dat o decizie care, în acest moment, face ca procesul de revizuire a Constituţiei să se confrunte cu o mare problemă. Motivul este acela că 50% din cetăţenii înscrişi în lista electorală permanentă sunt greu de mobilizat la vot. Chiar şi în cazul în care se vor afecta două zile procesului de votare.

Pe de altă parte, este limpede că Zăgrean şi echipa lui nu ştiu ce liste electorale vor fi luate în calcul, având în vedere că rezultatele recensământului nu au fost date nici acum. CCR s-a grăbit dându-i apă la moară lui Băsescu, deşi s-ar putea să avem parte de concluzia că la referendumul de anul trecut s-a atins cvorumul de 50% plus unu de participanţi. Numai că în România nouă inşi decid în numele a milioane de oameni.

Decizia CCR obligă USL să adopte o strategie