Este arhivist, consilier superior în cadrul Arhivelor Naţionale, iar, de curând, a contribuit la albumul „Brăila, în cărţi poştale illustrate".
A vrut să se facă poliţist, însă, dintr-o eroare pe care n-a înţeles-o nici astăzi, s-a trezit înscrisă la proaspăt înfiinţata Facultate de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie. Nu regretă că a urmat acest drum, iar acum este consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale din Brăila.
„În 1996, am trecut cu bine examenul de admitere la Arhivistică, fiind avantajată de cunoştinţele din anii de liceu, la «Nicolae Bălcescu». Au fost 20 de locuri pentru toată ţara, însă am intrat cu bine, făcând astfel parte din prima promoţie de arhivişti", povesteşte Ştefania.
Culisele arhivisticii
Ştefania n-a crezut niciodată că va avea o muncă de birou, cu hârtii, însă a îndrăgit de îndată poveştile din spatele documentelor vechi ce i-au trecut prin mâini.
„Când am venit aici, am tras o sperietură zdravănă, văzând grămezile de documente care aşteptau să fie puse la punct. Nu aveam atunci dotările necesare, nici măcar rafturi în depozite. Am avut, însă, norocul să lucrez alături de colegi buni, pregătiţi, care au înţeles pe deplin rolul acestei meserii", a spus Ştefania Botez.
Săptămâna trecută, împreună cu un coleg de la Bibilioteca Judeţeană, Ion Volcu, a lansat albumul „Brăila în cărţi poştale ilustrate 1896-1948", care conţine 550 de vederi din Brăila interbelică.
Ştefania este tare mândră de reuşita ei şi este mulţumită că poate face lucruri extraordinare pentru viitorul acestui oraş.
„Unii consideră Arhivele un fel de «Cenuşăreasa Istoriei». Eu consider însă, cel puţin prin acest album, că am făcut un lucru pentru viitor, fiindcă atunci când copilul meu va învăţa să citească, în album, va găsi informaţii captivante despre oraşul în care trăim şi istori
