A fost cea de-a XXXVIII-a ediţie a târgului de ceramică, ce a adunat în acest an creatori ceramişti din 17 judeţe din ţară, mai exact 80 de meşteri populari
Cocoşul, pomul vieţii sau păianjenul au adus, la sfârşitul săptămânii trecute, în leagănul ceramicii de la Horezu, sute de turişti români şi străini. A fost cea de-a XXXVIII-a ediţie a târgului de ceramică, ce a adunat în acest an creatori ceramişti din 17 judeţe din ţară, mai exact 80 de meşteri populari. Trei zile în care pe Valea Oltului a “respirat” tradiţia, modelată de mîinile creatorilor populari. Printre vizitatori s-au numărat Teodor Meleşcanu, care şi-a cumpărat o pălărie, o lingură de lemn şi o farfurioară, şi Elena Udrea, care a plecat de la tîrg cu cîteva farfurioare din ceramică.
Istorie“Se spune că locuitorii Satului Olari (acum Strada Olari, pentru că satul a fost inclus în oraşul Horezu – n.n.), sînt oameni harnici, care se trezesc dis-de-dimineaţă, înainte de cîntatul cocoşului şi de aici motivul reprezentativ al ceramicii de Horezu, cocoşul”, ne-a declarat Aida Frigură, ceramistă din Horezu. “Locuiesc chiar pe Strada Olari, unde s-a născut ceramica de Horezu. Sînt nepotul lui Victor şi Eufrosina Vicşoreanu, olari celebri, care au adus multe modele şi creaţii proprii în ceramica tradiţională. Acum încercăm să ne depaşim înaintaşii în ceea ce facem. Noi încercăm să lucrăm şi modern, spre exemplu vazele, sînt mult mai moderne şi mai căutate, dar create de noi. La unele târguri mai avem probleme, pentru că ni se cer numai obiecte tradiţionale, dar venim şi cu creaţiile proprii, bunicul meu a creat păianjenul. Am moştenit nişte secrete, pe care, la rîndul meu, le voi transmite copilului meu; la ardere, modelare, uscare – avem o tehnologie a noastră personală”, ne-a declarat Florin Frigură.
“Particip pentru a zecea oară la Târgul de ceramică de la Horezu. De fieca