Mai mult decit infractorii, ne-a facut de ris in lume clasa noastra politica. Eu cred ca o parte din ea merita sa plece, pe urmele lui Cioroianu, in desert, tocmai ca sa intemeieze acolo un batalion "disciplinar". O meditatie urmata de un regim drastic i-ar cobori pe multi dintre demnitarii nostri cu picioarele pe pamint... Recenta gafa a ministrului nostru de Externe, Adrian Cioroianu, nu a constituit pentru nimeni o surpriza. Nu stiu cum se intimpla, dar aproape orice iesire la rampa a domniei sale devine obiectul unui scandal public. In acest sens, ministrul Cioroianu ne-a creat, am putea spune, un refex conditionat: vazindu-l aparind pe sticla micului ecran, asteptam cu nerabare ca domnul ministru sa gafeze. Il tradeaza si vorbele, dar si tacerea... Modul cum sta pe scaun, cum isi roteste ochii, felul cum gesticuleaza, toate la un loc iti transmit semnalul ca ai de-a face cu un personaj plin de pretentii si ifose... Pe scurt, nu trebui sa-l asculti prea mult ca sa-ti dai seama ca in fata ta se afla gaosenia intrupata. Unii comentatori, urmarindu-i cu atentie prestatia politica, au tras concluzia ca pe domnul ministru, in situatiile dificile, nu-l prea ajuta intelectul, dar ca aceasta lipsa ar fi totusi compensata printr-un farmec si o infatisare agreabila, care au facut si mai fac inca multe victime in rindul sexului frumos.... Si nu numai. Altii, mai nabadaiosi din fire, renuntind la orice fel de eufemisme, au adoptat un limbaj brutal, afirmind sus si tare ca avem de-a face cu un personaj pe cit de infatuat, pe atit de prost. In ce ne priveste, pentru a nu trezi anumite sensibilitati locale, tindem sa adoptam o pozitie echilibrata. Cintarindu-i in palme atit lipsurile, cit si calitatile, am tras concluzia ca adevarul e pe undeva pe la mijloc. Probabil ca domnul ministru nu e chiar lipsit cu totul de inteligenta (ea e medie), ci doar ca are anumite tare de caract