Motiunile lui Vasile Blaga, "O Romanie dreapta, o Romanie europeana", si Emil Boc, "Romania dreapta, Romania puternica", sunt amandoua foarte generoase la nivel de intentie.
Ambii candidati doresc o Romanie moderna si prospera, doresc o fiscalitate cat mai putin impovaratoare, o protectie sociala bine tintita, cat mai multe locuri de munca, reforma la toate nivelurile, toate sub o umbrele de drepta disputata aprig inca din titlurile izbitor de asemanatoare.
Amandoua ating puncte sensibile, adevarate obsesii, nu numai la nivelul PD-L, ci si al electoratului. Spre exemplu, Vasile Blaga tinteste disciplina de partid, "diversitatea de opinie trebuie incurajata in interiorul partidului si descurajata in exteriorul lui", adica flutura in aer botnite pentru alde Cristian Preda si Monica Macovei, in vreme ce Emil Boc isi propune ca Romania sa devina dintr-o tara importatoare, una exportatoare de alimente.
Motiunea lui Emil Boc este mai bine definita din punct de vedere doctinar, ceea ce nici nu e de mirare avand in vedere ca este elaborata de Valeriu Stoica. Este si mai fundamentata pe cifre, iar angajamentele sunt mai concrete, de exemplu, un milion de locuri de munca pana in 2020. Cat e de fezabila promisiunea, asta e o alta discutie.
Sigur ca amandoi doresc absorbtia mai buna a fondurilor europene, investitii peste investitii si prosperitate pentru toata lumea. Pe scurt, avem de-a face cu doua programe electorale tipice, roz bombon. Asa se face ca ambele motiuni sunt cu mult mai interesante prin ceea ce nu contin, decat prin ceea ce contin.
Iar marea absenta din ambele motiuni este integritatea, desi ambii candidatii incearca sa o atinga razant, la luciul apei. Emil Boc se refera general, doar la eliminarea conflictului de interese: "Inlocuirea agendei organizatiei cu agenda privata a unei persoane sau a unui gru
