Prima intrebare adresata partidelor in materie de buget national si finante este daca isi pot mentine promisiunile facute inainte de izbucnirea crizei financiare internationale. Semne existau si in perioada cand experti ai partidelor puneau pe hartie programele de guvernare. Dar toata luna septembrie, politicienii au refuzat sa le vada. Aceasta, desi statul britanic cumparase demult pachetul majoritar de la banca Northen Rock, iar Lehman Brothers a dat faliment in Statele Unite. A fost nevoie de prabusirea bursei si mai ales de anunturile privind intrarea in somaj a mii de oameni, de zilele de somaj tehnic de la Dacia Renault ca politicienii romani sa inceapa sa vorbeasca despre criza. Dar nu in detaliu. Ci mai degraba ca schimb de replici in razboiul electoral legat de salariile profesorilor.

Dincolo de simpla recunoastere a faptului ca tavalugul dobanzilor mari, a lipsei de investitii si concedierilor va lovi si Romania, angajamentele politice ale celor trei partide principale nu se schimba fundamental. Ministrul PNL al finantelor, Varujan Vosganian declara ca programul PNL a fost construit de la inceput cu moderatie si realism. PD-L pune totul sub semnul incertitudinii, dar nu exclude ipoteza de a reveni macar partial la programul initial. "Criza financiara evolueaza diferit si foarte rapid", spune politicianul PD-L Ionut Popescu, care nu-si asuma totusi rolul de reprezentant al partidului sau in chestiuni financiare. Programul de guvernare al Aliantei PSD±PC se afla din start in situatia cea mai paradoxala chiar inainte de asumarea ideii ca dificultatile finantelor internationale vor lovi si Romania.

Partid de stanga, PSD vorbeste despre cresterea cheltuielor pentru educatie, sanatate, asistenta sociala si infrastructura in acelasi timp cu scaderea impozitelor. Ba mai mult, reprezentantul PSD in probleme financiare, Constantin Nita,