E din ce în ce mai probabil ca noul Parlament de la Atena, încă nereunit în prima şedinţa, va avea soarta unei pastile efervescente, adică se va dizolva curând. Iar alegerile anticipate vor amâna şi mai mult soluţiile pentru finanţele ţării şi vor ţine departe orice ajutor pentru Grecia. În plus, sunt posibile efecte regionale îngrijorătoare. Iar noi ne aflăm în zona despre care vorbesc.

Cum s-a ajuns aici? Partidele tradiţionale - conservatorii de la Noua Democraţie şi socialiştii de la PASOK - au fost sancţionate de electorat pentru felul cum au gestionat situaţia finanţelor publice şi, din acest motiv, au ajuns la minime istorice la ultimele alegeri. Efectele austerităţii au orientat publicul tot mai mult către stânga dar marele câştigător a fost o stânga anarho-populistă, SYRIZA, care şi-a mărit ponderea electorală de trei ori şi ceva în ultimele luni. Socialiştii nu au reusit să convingă ca au un proiect alternativ la austeritatea care şi-a amplificat efectele, lună de lună. Iar discursul SYRIZA propune o soluţie tranşantă şi, pentru unii (cel puţin, pe termen scurt), seducătoare: retragerea Greciei din acordul de salvare în urma căruia a început să primească finanţări.Este evident un pas care ar scoate ţara din Europa din multe puncte de vedere, pentru că în viaţa internaţională nu poţi, pur şi simplu, să iei banii şi să fugi. O ţară care are venituri uriaşe din turism nu poate să se izoleze peste noapte.

Partidele tradiţionale nu vor să guverneze într-o coaliţie care nu ar avea şi sprijinul SYRIZA. Dacă această formaţiune rămâne în opoziţie, are toate şansele să capitalizeze politic enorm şi să devină prima forţă politică din Grecia. Dar SYRIZA refuză să devină "un accesoriu la o crimă”, cum numesc ei politica dusă până acum de partidele tradiţionale. E un impas greu de depăşit. Criza politica greacă e rezultatul a două fenomene care au avut loc