Se consideră norocoasă că a avut „privilegiul” de a se naşte la ţară, într-o perioadă în care obiceiurile tradiţionale încă se mai păstrau şi umpleau bucuria zilelor de sărbători. De la mama ei a moştenit vocea, în timp ce tatăl ei, rapsod popular, i-a acompaniat primele cântece la fluier.
„Mama avea o voce superbă, iar tata însoţea grupurile de tineri la marile sărbători. 17 ani la rând a mers cu căluşarii la colindat. Pentru că şi-au dat seama că am talent, părinţii mei au făcut tot posibilul să ajung să fac şcoala la Călan, pentru a fi înscrisă în grupul soliştilor, la ansamblul Casei de Cultură”, a povestit Mariana Deac.
Steluţa lui Sân’ Toader
Îşi aminteşte că unele dintre cele mai frumoase momente erau cele din Săptămâna Mare sau de sărbătoarea sfântului Toader, când toate gospodinele coceau colaci pentru copii. Pe colac se punea o steluţă, iar după ce acesta era copt, se scotea steluţa şi se împodobea cu flori de muşcată, apoi copiii care erau de aceeaşi vârstă, aproximativ zece ani, mergeau la râu şi puneau bucăţica de colac pe apă. „Copilul a cărui steluţă plutea mai repede şi mai departe era considerat fratele mai mare, iar obiceiul se numea «însoţitu». După aceea, mergeam cu toţii acasă la cel ales şi făceam o petrecere de pomină”, a adăugat Mariana Deac.
O deranjează lipsa reperelor
La 14 ani a câştigat „Premiul Tinereţii” la Festivalul Interjudeţean de Folclor, iar Angela Buciu, care era preşedinta juriului, i-a dorit să ajungă să cânte pe aceeaşi scenă. Au urmat zeci de alte premii, iar la 20 de ani hunedoreanca a făcut primele împrimări la Radio Cluj, unde mentor i-a fost Gelu Furdui. Spune că niciun vis nu i-a rămas neîmplinit şi menţionează că se bucură de fiecare moment în care urcă pe scenă, în faţa publicului, şi are succes.
O deranjează pierderea reperelor. „Regret această perioadă, în care cântă
