A trecut de miezul nopţii. Mă simt dator cu încă vreo câteva impresii din Muzeu. M-au enervat portretele de curte. Mi-am dat seama din nou că nu e locul artiştilor la curţi, oricât de generoase ar fi ele. Bufanta rochie a unei doamne de la curte poate acoperi întregul orizont de crime al epocii. Nota autorului: Am marcatcu paranteze drepte paragrafele care mi-au fost cenzurate la apariţia cărţii. Am început, deci, azi, 3 ianuarie 1979, cartea de fapte şi gânduri
7 ianuarie
A trecut de miezul nopţii. Mă simt dator cu încă vreo câteva impresii din Muzeu.
M-au enervat portretele de curte. Mi-am dat seama din nou că nu e locul artiştilor la curţi, oricât de generoase ar fi ele.
Bufanta rochie a unei doamne de la curte poate acoperi întregul orizont de crime al epocii.
Văd parcă începuturile lumii când la sfârşitul veacului al XVI-lea şi în prima jumătate a veacului al XVII-lea F. Snyders exhibă o natură abundentă, aproape târgoveaţă, o aberaţie ce-ţi stoarce salivă, participând şi el la acest priapism al culorilor care e pictura flamandă, boală superbă ce nu putea continua decât într-un triumf al sexualităţii morbide.
Între peştii roşcovani ai lui Snyders şi falusurile din filme sexy flamande nu e decât o deosebire de vârstă. Aceşti peşti vor deveni acele sexe, ca-ntr-o regulă de trei simplă, a lui Freud. Asta e simplu de văzut şi în ochii bătrânilor pictaţi lângă femei tinere şi serafice. J. Jordens nu putea articula, în aceeaşi perioadă ca şi Snyders, înclinaţia către excesul sexual, deşi în pat probabil că era la fel ca unii strănepoţi ai săi supersexualizaţi de azi. Dar ochii celor care duc paharele la gură nu prevestesc decât furtuni celulare şi perturbări biologice.
După câteva generaţii o deraiere trebuie să se producă. Şi s-a produs.
Din tabloul lui P. de Vos (1596-1678) intitulat “Paradi