Piaţa romånească nu a fost nici ea ocolită de fuziuni şi achiziţii, fie că urmau un trend internaţional, fie au rezultat în urma investiţiilor străine în economia locală, fie a fost vorba de adaptarea la realităţile pieţei. Un asemenea demers ascunde însă riscuri. De cele mai multe ori, diferenţa între succes şi eşec, atunci cånd vine vorba de integrarea unei companii, stă într-o secundă de neatenţie sau atårnă de o decizie aparent neimportantă. &bd

Piaţa romånească nu a fost nici ea ocolită de fuziuni şi achiziţii, fie că urmau un trend internaţional, fie au rezultat în urma investiţiilor străine în economia locală, fie a fost vorba de adaptarea la realităţile pieţei. Un asemenea demers ascunde însă riscuri.

De cele mai multe ori, diferenţa între succes şi eşec, atunci cånd vine vorba de integrarea unei companii, stă într-o secundă de neatenţie sau atårnă de o decizie aparent neimportantă.

„Printre factorii-cheie de succes în orice proces de integrare se numără: un manager de proiect cu experienţă în integrare, un plan de integrare agreat de toate părţile implicate şi bine pus la punct din perspectiva obiectivelor stabilite, a termenelor propuse, precum şi de desemnarea unor persoane-cheie sau grupuri de lucru care să faciliteze integrarea pe diferite aspecte: resurse umane, organizaţional, operaţional, relaţii cu exteriorul, financiar“, spune Cornelia Bumbacea, partener în cadrul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii la compania de audit şi consultanţă Ernst & Young.

Octavian Radu, om de afaceri care a trecut de multe ori prin experienţa unei achiziţii, vånzări sau fuziuni, separă din capul locului cele două situaţii în care se poate afla o companie supusă unei tranzacţii. „E o mare diferenţă între fuziune şi achiziţie. La achiziţie sunt cåteva probleme, la o fuziune, aceleaşi, plus alte cåteva“, avertizează acesta. „Lista de problem