A fost fascinată şi totodată înfricoşată atunci când Andrei Şerban i-a propus rolul Regele Lear − personajul shakespearian pentru realizarea căruia este nevoie de talent, efort, înţelepciune. Mariana Mihuţ l-a acceptat, considerând că este o altă întâmplare-minune în viaţa sa scenică de circa 45 de ani.
Mariana Mihuţ, o adorabilă artistă, care a interpretat nenumărate roluri în teatru, dar şi multe roluri în film, nu este votată de masele de telespectatori ca o vedetă în topuri. Nu merge la televiziuni. Popularitatea ei se vede în sala de teatru, unde are un public plin de respect, îndrăgostit de arta scenică şi care vine să o vadă nu o dată sau de două ori, ci de multe, multe ori. Este soţia lui Victor Rebengiuc, este mamă şi bunică. Este actriţa dăruită o viaţă întreagă artei. În această stagiune joacă în mai multe spectacole: La Bulandra – "Unchiul Vanea", "Căsătoria", "Sorry", "Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea", "Moartea unui comis voiajor" şi "Lear", iar la Naţionalul bucureştean – "Neînţelegerea". În interviul nostru, omul-artist Mariana Mihuţ mărturiseşte cu farmec, în mod serios, dar şi cu haz, despre miracolele ce i s-au întâmplat în viaţa care şi-a dedicat-o doar adevărului, corectitudinii şi bunului-simţ.
Jurnalul Naţional: Cum v-aţi desenat viitorul pe când aţi hotărât să vă faceţi actriţă sau v-a copleşit, v-a prins în mreje o dată cu viaţa?
Mariana Mihuţ: Nu ştiu la ce m-am aşteptat la 17 ani, când am dat la Facultatea de Teatru, dar nici acum nu am ieşit din acea stare. Cu toate greutăţile, cu toate loviturile, cu toate bucuriile, cu fericire şi necazuri. N-am ieşit din acea stare de aşteptare a unor miracole pe care de multe ori le-am şi trăit. Aştept în continuare să vină. Pentru mine, un spectacol reuşit este un miracol. Mi s-a întâmplat de-a lungul vieţii mele artistice să trăiesc câteva miracole de care sunt şi