Îşi va continua preţul aurului creşterea începută acum un deceniu sau se va prăbuşi?
Aurul a depăşit ieri - temporar - pragul de 1.300 de dolari, cel mai înalt din istorie, pe fondul temerilor că toate monedele sunt expuse riscului inflaţiei. În timp ce o parte dintre investitori cred că această creştere va continua pe termen nedeterminat, alţii avertizează că, la un moment dat, va veni şi o scădere dureroasă. Creşterea de preţ a aurului a luat viteză după ce Rezerva Federală (Fed), banca centrală a SUA, a sugerat că va pune în funcţiune tiparniţa de bani "pentru a împiedica deflaţia". În realitate, economiştii suspectează că asta este soluţia de ultimă instanţă prin care SUA încearcă să-şi acopere datoriile, după ce China a demonstrat că nu mai vrea să cumpere bonuri de trezorerie americane. Nu doar aurul, ci şi alte clase de active ar fi ajutate să crească de politica inflaţionistă a Fed: acţiunile, mărfurile şi monedele concurente. Euro a crescut ieri la cel mai ridicat nivel al ultimelor cinci luni: 1,35 dolari, cu 15% mai mult decât acum două luni când moneda unică se prăbuşise până la 1,18 dolari.
Potrivit Wall Street Journal, oficiali de rangul doi din trezoreriile europene ar fi creat în acea perioadă o celulă de criză secretă pentru salvarea ţărilor îndatorate, al căror faliment ar fi pus în pericol însăşi existenţa euro. Între timp, Spania pare să fi ieşit din grupul ţărilor cu risc iminent, făcând suportabil pentru zona euro un eventual efort de salvare a Greciei, Irlandei sau Portugaliei. Mai important însă decât evoluţia în sine a cursului este schimbarea de percepţie. În ultimii doi ani, dolarul era asociat cu siguranţa şi creştea în tandem cu dolarul, iar euro era asociat cu riscul. Acum, euro şi aurul cresc în tandem, în contratimp cu dolarul. Totuşi, nici economia SUA nu a ieşit cu adevărat din criză, iar diferenţa fundamentală dintre
