Deşi existau indicii ce sugerau că este posibil ca referendumul irlandez să se soldeze cu un "nu", se miza la Bruxelles şi în capitalele principale din UE totuşi pe un deznodămînt favorabil în privinţa Tratatului de la Lisabona (TL). Ce intrigă în acest rezultat sînt cîteva aspecte demne de relevat.

Deşi existau indicii ce sugerau că este posibil ca referendumul irlandez să se soldeze cu un "nu", se miza la Bruxelles şi în capitalele principale din UE totuşi pe un deznodămînt favorabil în privinţa Tratatului de la Lisabona (TL). Ce intrigă în acest rezultat sînt cîteva aspecte demne de relevat. Elitele politice şi culturale din Irlanda au fost şi sînt în majoritate covîrşitoare favorabile construcţiei europene în spiritul TL, neexistînd aliniamente politice opuse în această privinţă. Irlanda este o ţară care a beneficiat din plin de transferul de fonduri europene, care au ajuns în unii ani la circa 3% din PIB. Cu aceşti bani s-a contribuit în mod substanţial la dezvoltarea infrastructurii, la finanţarea modernizării de ansamblu a ţării. De la un venit pe locuitor care era în jur de 2/3 din media Uniunii cu circa două decenii în urmă, acum Irlanda a ajuns la o cifră cu peste 40% superioară mediei; avem de-a face cu un progres uimitor, care justifică denumirea de "tigru celtic" pe care a primit-o economia irlandeză – în pofida unor dificultăţi întîmpinate în ultimul an pe fondul crizei financiare internaţionale. Drept este că este o exagerare să fie pus tot progresul economic pe seama integrării în Uniune, fiindcă mult din acesta se datorează reformelor aplicate de guvernele irlandeze în ultimele decenii cu tenacitate şi coerenţă – aici, un rol special avînd accentul pus pe educaţie. Că limba engleză a facilitat prezenţa unor mari companii internaţionale la Dublin şi în alte oraşe este adevărat, dar reformele au fost un element determinant de străpung