Falsificatorii de bani nu au nicio reţinere când vine vorba să producă bancnote pe bandă rulantă. Achiziţionează o hârtie specială, confecţionează o hologramă la minut şi introduc banii în circuit, păcălind astfel, de multe ori, vânzătorii de la buticuri sau comercianţii din pieţe.

Pentru cei mai iscusiţi infractori a apărut şi o nouă provocare: aceea de a falsifica nu doar bani româneşti, ci şi străini. Dolarul contrafăcut reprezintă "reuşita supremă" în rândul falsificatorilor care se visează, peste noapte, cu teancuri de bani în mână.

Uneori, dorinţele lor nu sunt foarte greu de îndeplinit. Pe o piaţă liberă, unde se găseşte aproape orice, inventivitatea celor certaţi cu legea nu este deloc greu de pus în aplicare. "Hologramele care se pun pe bancnota euro se cumpără din China. Se face comandă pe un site şi acolo sunt şi preţurile. 10.000 de bucăţi costă aproximativ cinci euro. Doar că nu prea ai ce face cu ele dacă nu ai şi bancnota tipărită, pentru că elementele de identificare trebuie aplicate. Am avut o speţă cu nişte indivizi care au spălat o bancnotă de un dolar pentru a le rămâne suportul autentic, ea fiind dintr-o pânză din bumbac şi cânepă. Ulterior, au tipărit şi o bancnotă de 100 de dolari. Deci, dacă au anumite instrumente, ei pot falsifica banii", a declarat Dan Bârlă, şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti (BCCO).

Şeful BCCO Bucureşti spune că banii româneşti sunt greu de falsificat. "Bancnota de plastic românească este una dintre cele mai sigure, dar nu imposibil de falsificat. Pentru asta trebuie aparatură performantă care costă peste un milion de euro, iar materia primă nu se cumpără de la noi din ţară. Cernelurile, de exemplu, se cumpără din Elveţia, iar livrarea se face doar către autorităţile competente, în timp ce polimerul se achiziţionează din Australia. De altfel, polimerul din care este făcută