Anul trecut România s-a angajat faţă de FMI într-un plan ambiţios de a vinde participaţii ale statului în companii energetice şi de transport, însă de atunci autorităţile se pare că ezită, pierzând astfel venituri potenţiale de miliarde de euro, se arată într-o analiză publicată de eubusiness.com, care citează AFP.

Autorul articolului scrie că este vorba despre tranzacţii de aproximativ 3,5 miliarde de euro care s-au împotmolit din cauza "lipsei de decizie, din motive de clientelism şi din cauza suspiciunii în creştere din partea investitorilor străini".

Marţi, misiunea FMI a sosit în România pentru a revizui progresele înregistrate în domeniul reformelor şi perspectivele pentru economie, autorul articolului fiind de părere că întârzierea privatizărilor va cântări greu în raportul final al FMI care urmează să fie publicat după alegerile din 9 decembrie.

Amintim că Guvernul român s-a angajat faţă de FMI să vândă acţiuni reprezentând câte 15% din Romgaz, Transelectrica, Transgaz, cel puţin 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, 10% din OMV Petrom, o participaţie de 20% din CFR Marfă şi până la 20% din Tarom.

De asemenea privatizarea combinatului chimic Oltchim a fost unul dintre angajamentele autorităţilor faţă de FMI în acordul încheiat în martie 2011 cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, în schimbul unei linii de credit în valoare de 5 miliarde de euro.

În afară de vânzarea unui pachet de 15 la sută din Transelectrica pentru 50 milioane dolari în luna martie, planurile de vânzare a pachetelor de acţiuni deţinute de stat nu au fost îndeplinite, se arată în analiză.

Încercarea autorităţilor de a privatiza Oltchim nu a reuşit, în septembrie, după ce liderul partidului populist şi mogulul TV Dan Diaconescu nu a putut dovedi că are 45 de milioane de euro promise pentru un pachet de 55 la sută din acţiunile combinatul