În fiecare zi, câte un stat din Europa interzice diverse produse ca urmare a scandalului contaminării cu melamină. România tace suspect. Săptămâna trecută Guvernul chinez a anunţat impunerea unor limite acceptabile de melamină în produsele alimentare. Măsura Chinei de a pune limită la otravă, paradoxală în esenţă, a fost un pas pentru recâştigarea încrederii populaţiei, isterizate după ce patru bebeluşi au murit şi alţi zeci de mii s-au îmbolnăvit pentru că au băut laptele „îmbunătăţit” cu melamină. Consumatorul îşi poate face siesta liniştit, ştiind că acum sunt permise doar 2,5 miligrame de melamină per kilogram de lapte lichid, lapte praf şi în produsele care conţin lapte mai mult de 15%.
Lapte falsificat
Dar ce caută melamina în alimente în primul rând? Substanţa este o răşină formolizată, folosită pentru tratarea lemnului şi fabricarea plasticului, ne-a explicat prof. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Este un compus cancerigen.
„Producătorii o adaugă în lapte pentru a-i creşte aparent procentul de proteină, păcălind testele de calitate, deoarece, mai nou, laptele nu se mai plăteşte după conţinutul de grăsime, ci după proteine”, a adăugat specialistul. În cazul altor produse, melamina poate să treacă din plasticul ambalajului în conţinutul acestuia.
Problema chinezilor e globală din cauza exporturilor de lapte praf în Occident. Multe state din Asia, Africa şi Europa au blocat importurile de produse lactate din China. Companii celebre au fost nevoite să scoată de pe piaţă produse în care oamenii aveau încredere.
De exemplu, potrivit Fox News, producătorul britanic de dulciuri Cadbury a retras 11 sortimente de ciocolată de pe pieţele din Taiwan, Hong Kong şi Australia, după ce testele au arătat că acestea conţineau melamină. În România, Cadbury deţ
