O dublă licenţiere ajută mai mult la dezvoltarea personală decât la carieră. Deşi la modă, obţinerea mai multor diplome este simptomul unei poziţii proaste pe piaţa muncii, spun sociologii. Într-o perioadă în care absolvenţii de medicină lucrează ca vânzători de medicamente, iar cei de ştiinţe juridice ocupă posturi de consilieri vânzări în domeniul auto, tot mai multe persoane ajung să se înscrie la o a doua facultate, pentru a avea studii în domeniul în care au ajuns să profeseze sau din alte considerente. Sociologii de la Universitatea Oradea vorbesc despre o tendinţă dezvoltată de către orădeni în perioada postdecembristă, aceea de a „colecţiona” diplome de studii de licenţă.
Nu dă bine
Adrian Hatos, prodecan la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane la Universitatea din Oradea, doctor în sociologie, spune că, de obicei, persoanele care se înscriu la a doua facultate sunt cele care au deja o slujbă şi văd în această experienţă o investiţie ieftină care, la un moment dat, ar putea genera un profit. „Numărul mare de diplome este simptomul unei poziţii proaste pe piaţa muncii”, spune Adrian Hatos.
De obicei, persoanele care urmează o a doua facultate sunt motivate de dorinţa de reconversie profesională, fiindcă nu au reuşit în prima specializare. „Din cele constatate, absolvirea celei de-a doua facultăţi vine atunci când prima specializare nu e căutată pe piaţa muncii”, spune Monica Suciu, reprezentantă a centrului de cariere, la Fundaţia Ruhama.
Angajatorii nu par să vadă cu ochi foarte buni CV-urile în care lista studiilor e prea lungă, corelând-o cu lipsa experienţei. „A doua facultate e cu două tăişuri, deoarece multe firme nu sunt impresionate de studii. Pe angajatori îi interesează cunoştinţele practice, experienţa. Cine a avut timp să studieze nu a apucat să acumuleze experienţă, cred ei”, explică Alina Blaga, reprezent
