Summit-ul ministrilor apararii ai statelor membre NATO de la Poiana Brasov a fost prima actiune de amploare desfasurata in Romania dupa admiterea tarii noastre in clubul select al Aliantei Nord-Atlantice. Ce am inteles noi din discursul lui George Bush, din data de 24 noiembrie 2002, din Piata Revolutiei, se pare ca nu corespunde cu realitatea.
Presedintele american afirma cu acel prilej si reitera pe peluza Casei Albe, la semnarea Tratatului de catre tara noastra, faptul ca Alianta va asigura securitatea statelor membre, inclusiv a Romaniei.
Tratatul Atlanticului de Nord, parafat in aprilie 1949, a luat fiinta ca o alianta de tari independente, avand ca interes comun mentinerea pacii si apararea propriei libertati prin solidaritate politica si un sistem militar de aparare adecvat, conceput de asa maniera, incat sa respinga orice forma de agresiune.
Alianta a fost creata in conformitate cu Articolul 51 al Cartei Organizatiei Natiunilor Unite, care reafirma dreptul natural la legitima aparare individuala sau colectiva.
Asadar, statele suverane, pe baza angajamentului comun al indivizibilitatii securitatii membrilor sai, semnatare ale Tratatului, urmaresc crearea unui climat in care nici o tara nu va mai putea sa recurga la intimidare sau represalii impotriva vreunui stat membru al NATO si nici sa-si impuna hegemonia prin amenintarea cu folosirea fortei sau cu recurgerea la forta.
Potrivit Articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord, NATO serveste drept forum transatlantic pentru consultari asupra oricarei chestiuni ce ar afecta interesele vitale ale membrilor sai, mai ales in cazul aparitiei unor evenimente ce prezinta un risc pentru securitatea acestora.
Totodata, NATO ar trebui sa ofere mijloace de descurajare si de aparare impotriva oricaror forme de agresiune vizand teritoriul unui stat me