Daca sunteti cu masina si ati parasit Sibiul pentru a calatori spre Alba Iulia, si, mai departe, spre Cluj sau Arad, dupa ce ati depasit zona Marginimii, nu va grabiti sa intrati in orasul Sebes. La 49 de kilometri de Capitala Europeana a anului 2007, un drum asfaltat se desprinde din soseaua nationala si incepe sa serpuiasca printre dealurile impadurite. Nu veti rata bifurcatia, pentru ca un panou va avertizeaza din vreme: Cetatea Calnic - 4 kilometri. Va aflati la numai cativa pasi de unul dintre cele 30 de monumente istorice si de arta din Romania aflate pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Si daca bisericile de lemn din Maramures sau manastirile cu fresca exterioara din nordul Moldovei, aflate si ele pe aceeasi lista onoranta, sunt asaltate de turisti si nu mai au nevoie de nici o prezentare pentru a le spori faima, pe langa micul satuc transilvanean riscati sa treceti fara macar sa banuiti ca acolo se afla unul dintre monumentele de arhitectura cele mai interesante din Romania, o constructie medievala saseasca atipica, combinatie insolita intre resedinta nobiliara si, ulterior, fortificatie a comunitatii satesti libere.
De la resedinta nobiliara la cetate de refugiu
Prin secolul al XIII-lea, una dintre familiile sasesti ale locului se impune pe plan politic, ajutand in lupta pe tanarul Stefan, viitorul rege al Ungariei, Stefan al V-lea. Drept multumire, acesta daruieste comitelui Chyl de Kelling mai multe pamanturi, pe care acesta isi ridica o resedinta cu aspect de cetate. Consemnat documentar la 1269, edificiul a fost conceput dupa toate regulile unei constructii care urma sa gazduiasca, dar si sa apere, familia nobiliara. In mijloc avea un masiv turn-donjon de plan rectangular, locuinta fortificata inalta de 14 metri, cu o pivnita boltita, o sala de locuit la primul etaj si camere de dormit la etajul al doilea. Turnul era proteja
