Cea mai bună palincă de Sălaj a petrecut 18 ani în butoi de dud. Nu este sat în Sălaj unde să nu se facă palincă şi nu este casă în care palinca să nu fie pusăla loc de cinste. Faima licorii produse în alambicurile ţăranilor din Ţara Silvaniei este aşa de mare că România a protejat în UE denumirea „Palincă de Sălaj”, iar un expert în atestarea produselor tradiţionale i-a dedicat o carte.
Cunoscătorii ştiu că cea mai bună palincă este pusă deoparte în „butoiul din care bea popa”. Din acelaşi butoi primesc obol şi prietenii casei sau rudele dragi de la oraş. Şi totuşi, care este cea mai bună palinca de Sălaj?
Palinca anului
„Există atâtea mii de feluri de palinci, câte cazane de palincă există…fiecare cu gustul ei, cu aroma şi tăria ei, cu întreaga zestre de calităţi pe care i le conferă nu numai omul ori cazanul, ci mai ales locul, pământul, soiul”, spune Gheorghe Pop, expertul din cadrul direcţiei agricole sălăjene care a scris volumul „Pălinca de Sălaj. Povestea pălincii. Tradiţii”.
Un răspuns mai concret ar indica palinca lui Petru Buboi, un sălăjean de 61 de ani din Valcău de Jos, a cărui licoare a câştigat titlul de „palinca anului” la concursul organizat în luna septembrie. Iar cei care au decis acest lucru au fost mai mulţi profesori universitari şi degustători de profesie.
Petru, care face palincă de când se ştie, nici măcar n-a ştiut că a participat. Soţia a vrut să îi facă o surpriză, şi a trimis la concurs doi litri din palinca fabricată în urmă cu 18 ani. „M-au sunat să îmi spună să mă duc după premiu. Nu mi-a venit să cred”, ne-a spus Petru Buboi.
Pas cu pas
Nu e simplă alchimia transformării poamelor moi în tărie straşnică, pe care ne-a desluşit-o sălăjeanul. Prunele se lasă la fermentat, în căzi de brad de preferinţă, între 30 şi 60 de zile, după care b
