Ieri, la galeria KRON-Art a avut loc o dezbatere care a avut ca temă aurul dacic de la Sinaia. „Tăbliţele de la Sinaia” reprezintă un set de artefacte arheologice controversate. Conform tradiţiei locale şi unor informaţii care au circulat în zonă la vremea respectivă, tezaurul reprezintă la un număr impresionant de tăbliţe de aur inscripţionate într-o limbă şi o scriere misterioasă. Acestea au fost descoperite cu prilejul lucrărilor de captare a pâraielor Sfânta Ana şi Peleş, pentru aprovizionarea cu apă a Mănăstirii Sinaia, şi de asanare a mlaştinilor din Poiana Văcăria. Pe lângă plăcile de aur, lucrătorii ar fi descoperit şi monede de tip Maia şi Sarmis, ambele tezaure considerându-se că ar fi intrat, în mod tacit, în posesia regelui Carol I.

Astăzi, din „Tăbliţele de la Sinaia” au mai rămas doar un set de tăbliţe de plumb neinventariate, care se află depozitate în subsolul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, de mai bine de un secol. Tradiţia locală explică existenţa prezentelor plăcuţe de plumb prin ideea conform căreia regele ar fi topit piesele originale, valorificând aurul în vederea finalizării proiectului Peleş, după ce plăcile ar fi fost copiate în plumb. La această dezbatere a participat şi Aurora Peţan (foto), doctor în lingvistică romanică. Aceasta a declarat că „nimeni nu se interesează de aceste tăbliţe, cu toate acestea este aur dacic şi ar trebui cercetate”. În decursul anilor, au fost câteva tentative de cercetare a acestora, dar au fost abandonate. Ieri, la galeria KRON-Art a avut loc o dezbatere care a avut ca temă aurul dacic de la Sinaia. „Tăbliţele de la Sinaia” reprezintă un set de artefacte arheologice controversate. Conform tradiţiei locale şi unor informaţii care au circulat în zonă la vremea respectivă, tezaurul reprezintă la un număr impresionant de tăbliţe de aur inscripţionate într-o limbă şi o scriere mister