La colectivizare, protejaţi de ruda sus-pusă de la Bucureşti care avea să ajungă preşedintele României, tatăl şi fratele lui Nicolae Ceauşescu s-au făcut stăpâni peste comună. Conform arhivelor, Andruţă şi Nicolae-Andruţă Ceauşescu au furat din proprietăţile confiscate celor avuţi. Zestrea Linei, sora lui Ceauşescu, s-a dat din bunuri naţionalizate.

În timp ce, la Bucureşti, proaspăt generalul Nicolae Ceauşescu, adjunct al ministrului Apărării Naţionale, avansa în ierarhia de partid şi de stat, în comuna de baştină Scorniceşti, rudele sale instaurau, în stil propriu, „noul regim". Potrivit documentelor păstrate în arhiva CC - Secţia Organizatorică, tatăl Andruţă, fost conservator şi liberal, şi fratele Nicolae, fost simpatizant legionar, cu şase ani mai tânăr, intraseră printre primii în PCR.

Au ocupat rapid şi poziţii „strategice". Andruţă a condus lucrările reformei agrare din 1945 şi Comitetul de iniţiativă prin care s-a înfiinţat Gospodăria Agricolă Colectivă (GAC) „Drumul lui Lenin", în 1950. Nicolae cel mic a devenit secretarul organizaţiei de bază. Împreună cu Ioan Bărbulescu, socrul Linei (Elena), cei doi au împărţit loturile de pământ după bunul plac şi au furat din bunurile naţionalizate.

Toate matrapazlâcurile Ceauşeştilor au fost denunţate printr-o anchetă desfăşurată în vara anului 1951. Cazul a fost instrumentat de o Comisie a Secretariatului CC al PMR, alcătuită din Nicolae Guină, din partea secţiei Organelor Conducătoare de Partid, Sindicale şi de UTM a CC al PMR, Nicolae Cristian, din partea Comisiei Controlului de Partid a CC al PMR, Ioan Bratu, secretar al Regiunii Argeş cu probleme organizatorice şi agrare, şi miliţianul Tănase Argeşeanu. Aceştia au descins în localitate la 4 iulie 1951. În primăvara anului 1945, pământurile „moşierilor“ s-au împărţit şi în Oltenia Foto: FOTOTECA ONLINE A COMUNISMULUI ROMÂNESC

Pămân