Solidaritatea celor care urmăresc această rubrică şi simt ca şi mine mîhnirea de a trăi într-un oraş care devine de nerecunoscut se manifestă prin scrisorile care-mi semnalează demolări de clădiri vechi sau cuprind corespondenţa purtată de dînşii cu Primăria, cu privire la aceste intervenţii. Astfel, a început să se formeze o arhivă, din care transmit cititorilor mei două documente, cred, semnificative.
DE ACELASI AUTOR Johnny Morţi şi manechine Un caz de mutilare Portarul şi rubinul În legătură cu distrugerea prostească a casei din str. Tudor Arghezi nr. 4, despre care am scris în ultima săptămînă a lui septembrie („Desfiinţare de construcţie“ în Dilema veche nr. 345), am mai revenit o dată („Stafie de casă“) cu precizări. Între timp, am primit din partea dlui inginer Corneliu Silviu Negulescu răspunsul pe care i l-a dat, de la Primăria Municipiului, serviciul Control Disciplină în Construcţii, care face parte din direcţia Inspecţie şi Control General (impresionant nume! Aş fi crezut că pe cine vede acest antet îl apucă tremuriciul, dacă n-are conştiinţa curată). Domnul inginer Negulescu telefonase încă de la 25 august la cabinetul primarului sectorului 2, încercînd, spune domnia sa, „să opresc demolarea acestei case de o valoare deosebită“). Primul rezultat al apelului a fost transmis la 7 septembrie la alt serviciu al acelei redutabile direcţii, care se cheamă Urmărire Rezolvare Sesizări. În cele două săptămîni care trecuseră, s-a recunoscut că imobilul „se află amplasat în zona construită protejată nr. 21, conform prevederilor Legii 50/1991“, deşi, în Normele metodologice de aplicare a acestei legi, există indicaţii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie. Adică – dacă înţeleg bine – Normele, cu excepţiile pe care le prevăd, contrazic Legea protectoare, situaţie foarte obişnuită în legislaţia românească din epoca de tranziţie! Pînă la